Cancerul este responsabil de mai mult de 20% din decesele inregistrate in Romania anual. Statistic, este a doua cauza de mortalitate dupa bolile cardiovasculare. Cheia succesului in lupta impotriva cancerului este diagnosticul acestuia in stadii precoce si initierea cat mai rapida a tratamentului. Totusi, una din caracteristicile specifice cancerului este dezvoltarea insidioasa, lenta, si lipsa vreunui simptom notabil pana cand acesta a ajuns la un stadiu relativ avansat. De cele mai multe ori pacientii apeleaza la consultul medicului mult dupa aparitia tumorii, facand astfel ca tratamentul sa inceapa tarziu, cu sanse reduse de succes.
Unul dintre cele mai disputate subiecte la ora actuala in studiul cancerului se refera la detectia precoce a acestuia, anume “screening-ul”, insemnand efectuarea unor investigatii la anumite persoane ce permit diagnosticarea cancerului inainte de aparitia simptomelor. Din pacate nu toate formele de cancer beneficiaza de investigatii ce ar putea permite detectia precoce. Totusi, cateva forme au deja la activ zeci de ani in cercetarea si elaborarea unor metode de screening. Printre acestea se numara si cancerul de san.
Screeningul cancerului de san se bazeaza in principal pe trei metode, acestea fiind autoexaminarea mamara , examenul clinic mamar si mamografia. Fiecare dintre aceste teste sunt indicate de catre medic in functie de particularitatile fiecarei persoane, in principal in functie de varsta si de prezenta anumitor factori de risc.
- Autoexaminarea mamara consta in inspectia si palparea sanilor de catre pacienta, cautand a se evidentia aparitia unor noduli sau a unor zone de consistenta modificata la nivelul sanului sau axilei. Aceasta autoexaminare ar trebui sa aiba loc in fiecare luna, de obicei dupa menstra la pacientele care nu au ajuns inca la menopauza, urmand ca orice modificare constatata sa fie verificata de catre medicul specialist. Tehnica autopalparii ar trebui sa fie discutata cu medicul specialist in cadrul unui consult preliminar. De retinut este faptul ca majoritatea nodulilor descoperiti cu ocazia autopalparii sunt de natura benigna, insa numai medicul specialist poate stabili diagnosticul de certitudine.
- Examenul clinic mamar are loc in clinici specializate si consta in inspectia si palparea sanului de catre medic. Cercetarile actuale recomanda efectuarea unui examen clinic mamar cel putin odata la 3 ani intre 20 si 40 ani, urmand ca dupa varsta de 40 ani acesta sa fie efectuat anual. De asemenea este recomandat consultul specializat de fiecare data cand se descopera modificari la autopalpare.
- Mamografia reprezinta examinarea radiologica a sanului in vederea depistarii cancerului de san in stadii incipiente. Este considerata cea mai importanta investigatie in cadrul screening-ului, fiind o tehnologie in care s-au investit zeci de ani de cercetare si dezvoltare. Cu ajutorul aparatelor moderne, doza de radiatie absorbita la nivelul sanului pentru o mamografie a devenit minima. Doua imagini sunt achizitionate pentru fiecare san, pentru a putea localiza mai usor o eventuala formatiune suspecta. Efectuata de rutina, conform recomandarilor personalizate pentru fiecare pacienta de catre medicul specialist, poate reduce mortalitatea datorata cancerului mamar cu aproximativ 34%.
Metodele de screening nu fac altceva decat sa ridice suspiciunea unei tumori la nivelul sanului. Diagnosticul de certitudine nu poate fi stabilit decat dupa ce o portiune din tesutul suspect a fost examinata la microscop de catre un medic anatomopatolog. Tesutul suspect poate fi obtinut prin punctia sau excizia formatiunii descrise mamografic.
Recomandarile actuale sunt ca aceasta problema sa fie abordata din mai multe unghiuri. In primul rand orice femeie trebuie sa fie familiara cu forma, aspectul si consistenta sanilor ei (asa-numitul “breast awareness”), in asa fel incat orice modificare sa fie constatata din timp. Acest lucru poate fi obtinut prin autoexaminarea lunara a sanilor, indiferent de varsta. Inutil de precizat faptul ca orice modificare constatata trebuie raportata catre medicul specialist.
In al doilea rand, chiar daca nu apare vreo modificare, este recomandat ca intre 20 si 40 ani sa aiba loc un consult de rutina la medicul specialist odata la 3 ani, poate cuplat cu examenul ginecologic. Dupa varsta de 40 ani, consultul trebuie sa aiba loc anual.
In al treilea rand, incepand cu varsta de 50 ani este recomandata mamografia de rutina, de obicei odata la 2 ani. Totusi este posibil ca medicul specialist sa recomande prima mamografie inainte de aceasta varsta, in functie de prezenta unor eventuali factori de risc. De cele mai multe ori pacientele beneficiaza de un plan personalizat in functie de factorii de risc prezenti, acest plan necesitand a fi pus la punct in cadrul consultatiei de rutina de la varsta de 40 ani.
In Romania, cancerul de san este cel mai frecvent cancer diagnosticat si principala cauza de mortalitate prin tumori maligne la femei. Anual se inregistreaza aproximativ 5700 cazuri noi, iar 3200 dintre decese sunt puse pe seama cancerului de san. Opt din zece cazuri sunt diagnosticate la paciente peste 50 ani. Mamografia de rutina ramane cea mai importanta investigatie in “arsenalul” folosit pentru detectia precoce a cancerului de san, si singura care s-a dovedit a reduce mortalitatea datorata acestei maladii. Daca s-ar considera ca mamografia de rutina reduce mortalitatea cu 30% (majoritatea studiilor au ajuns la rezultate in jurul acestei cifre), atunci ar insemna ca anual aproximativ 1000 de decese ar putea fi evitate in Romania.
Ce este de facut? In primul rand ar trebui ca femeile sa constientizeze faptul ca cel mai frecvent cancer diagnosticat la femei este cancerul de san, incidenta acestuia fiind in continua crestere. De asemenea trebuie retinut faptul ca singura modalitate de a lupta eficient cu aceasta maladie este un program consistent de screening ce contine autoexaminare lunara, examinare clinica si mamografie. Acest program va trebui sa fie adaptat in functie de factorii de risc de catre medicul specialist care va urmari evolutia de-a lungul timpului, ajustand la nevoie frecventa controalelor. Doar respectarea acestui program poate reduce numarul de decese datorate cancerului de san si va mari proportia cazurilor tratate cu succes.
Dr. Silviu Istoc, Obstetrica – Ginecologie
Dr. Silviu Istoc este medic specialist Ob-Gyn in cadrul Spitalului Medicover. A studiat patologia mamara in cadrul Medizinisches Zentrum StädteRegion Aachen. A realizat operatii pentru tumori mamare maligne sau benigne din anul 2009. Pentru mai multe informatii despre modalitatile de preventie ale cancerului mamar va puteti face o programare la nr. 021 – 9896
