Endometrioza inseamna dezvoltarea unor celule similare cu cele care formeaza interiorul uterului (celule endometriale), dar in locatii aflate in afara uterului. Celulele endometriale sunt aceleasi celule care se desprind si sunt eliminate in fiecare luna in timpul menstruatiei. Ele se ataseaza tesutului din afara uterului si sunt numite implanturi endometriale.
Aceste implanturi se afla cel mai adesea pe ovare, pe trompele uterine, pe suprafata exterioara a uterului sau a intestinelor si pe suprafata care captuseste cavitatea pelvina. Pot fi intalnite si in vagin, cervix si vezica urinara, desi este mai rara prezenta lor in alte locatii decat in pelvis. Rareori, implanturile endometriozei pot aparea in afara pelvisului, pe ficat, pe vechile cicatrice chirurgicale, uneori chiar pe plamani sau in creier. Implanturile endometriale, desi pot cauza probleme, sunt benigne (ne-canceroase).
Care sunt cauzele endometriozei?
Cauzele endometriozei sunt necunoscute. Una dintre teorii este ca tesutul endometrial este depozitat in locatii neobisnuite prin refluxul menstrual in trompele uterine si in cavitatea pelvina si abdominala in timpul menstruatiei (fenomen numit menstruatie retrograda). Cauza menstruatiei retrograde nu este deplin inteleasa. Insa menstruatia retrograda nu poate fi singura cauza a endometriozei.
Multe femei au menstruatie retrograda in grade variate, insa nu toate se imbolnavesc de endometrioza.
Alta posibilitate este ca zonele care captusesc organele pelvine sa aiba celule primitive care sunt capabile sa creasca in alte tipuri de tesut, cum sunt celulele endometriale. (Procesul este numit metaplazie coelomica.)
Este posibil si ca transferul direct de tesut endometrial in timpul interventiilor chirurgicale sa fie responsabil pentru implanturile endometriozei care pot fi observate uneori pe cicatricile chirurgicale (de exemplu, cicatricile epiziotomiei sau ale interventiei cezariene). Transferul de celule endometriale prin fluxul de sange sau prin sistemul limfatic este explicatia cea mai probabila pentru cazurile rare de endometrioza la nivelul creierului si al altor organe indepartate de pelvis.
In final, unele studii au aratat alternatii in reactia imuna a femeilor care au endometrioza, ceea ce poate afecta capacitatea naturala a organismului de a recunosste si a distruge orice crestere gresit directionata a tesutului endometrial.
Cine poate face endometrioza?
Endometrioza afeaza femeile in anii de fertilitate. Prevalenta exacta a endometriozei nu este cunoscuta, deoarece multe femei care au boala nu au simptome. Se estimeaza ca endometrioza afecteaza peste un milion de femei (estimarile variaza intre 3% si 18% dintre femei) in Statele Unite. Este una dintre cauzele principale ale durerilor pelvine si ale interventiilor laparoscopice sau ale histerectomiilor din Statele Unite.
Desi cele mai multe cazuri de endometrioza sunt diagnosticate la femeile cu varsta intre 25 si 35 de ani, endometrioza a fost diagnosticata si in randul fetelor de 11 ani. Boala este rara la femeile trecute de menopauza. Endometrioza este intalnita mai frecvent la femeile albe decat la femeile afro-americane sau asiatice. Studiile mai sugereaza si ca endometrioza este mai frecventa la femeile inalte si slabe, avand un indice scazut de masa corporala. Se pare ca si amanarea sarcinii pana la varste inaintate mareste riscul de imbolnavire.
Care sunt simptomele endometriozei?
Cele mai multe femei care au endometrioza nu au de fapt simtome. La cele care au simptome, cele mai frecvente sunt durerile (de obicei pelvine) si infertilitatea. Durerile pelvine pot aparea de obicei in timpul sau cu putin inainte de menstruatie, cedand apoi dupa menstruatie. Unele femei au dureri sau crampe in timpul actului sexual, al miscarii vezicii urinare si sau al urinarii. Chiar si examenul pelvin efectuat de medic poate fi dureros. Intensitatea durerii se poate schimba de la luna la luna, variind foarte mult de la o femeie la alta. Unele femei au simptomele tot mai intense, in timp ce altele scapa de dureri fara tratament.
Durerile pelvine ale femeilor care au endometrioza depind partial de amplasarea implanturilor endometriozei.
Cu cat implanturile sunt mai profunde si sunt situate in zone in care se afla mai multi nervi sensibili la durere, cu atat este mai probabil sa produca dureri.
In final, durerea poate fi cauzata si de implanturile endometriozei aflate pe cicatrici. Nu exista o legatura intre intensitatea durerilor si raspandirea endometriozei (“stadiul” in care se afla endometrioza).
Endometrioza poate fi unul dintre motivele infertilitatii cuplurilor care altfel sunt sanatoase. Cand sunt efectuate examinari laparoscopice pentru evaluarea infertilitatii, pot fi descoperite implanturi endometriale la unele dintre paciente, fara ca multe dintre ele sa aiba dureri (simptome ale endometriozei). Motivele scaderii fertilitatii nu sunt deplin intelese, dar se pot datora atat unor factori anatomici, cat si hormonali. Prezenta endometriozei poate implica mase intregi de de tesut sau de cicatrici (aderente) din pelvis ce pot perturba structurile anatomice normale, ca trompele uterine, ce transporta ovulele de la ovare. Altfel, endometrioza poate afecta fertilitatea prin producerea de hormoni si alte substante ce au un efect negativ asupra ovulatiei, fertilizarii ovulului si sau asupra implantarii embrionului.
Alte simptome ale endometriozei pot fi:
- dureri in abdomenul inferior,
- diaree si sau constipatie,
- dureri in partea de jos a spatelui,
- menstruatii neregulate sau cu sangerare abundenta, sau
- prezenta sangelui in urina.
Printre simptomele rare ale endometriozei se afla si durerile de piept sau expectorarea sangelui prin tuse din cauza localizarii endometriozei in plamani sau dureri de cap si sau lesinuri din cauza localizarii endometriozei in creier.
Endometrioza si riscul de cancer
Femeile care au endometrioza au un risc moderat de a face un anumit tip de cancer ovarian, numit cancer ovarian epitelial (epithelial ovarian cancer – EOC). Acest risc pare sa fie cel mai mare la femeile cu endometrioza si infertilitate primara (cele care nu au nascut niciodata), dar folosirea contraceptivelor orale, care sunt folosite uneori in tratarea endometriozei, pare sa reduca semnificativ acest risc.
Motivele acestei asocieri dintre endometrioza si cancerul ovarian epitelial nu sunt clar intelese. Una dintre teorii este ca tocmai implanturile endometriozei sunt cele care se transforma in cancer. Alta posibilitate este ca prezenta endometriozei sa fie legata de alti factori genetici sau de mediu care pot mari si ei riscul de cancer ovarian.
Cum este diagnosticata endometrioza?
Endometrioza poate fi luata in considerare pe baza simptomelor, ca dureri pelvine, si a rezultatelor examinarilor fizice de la cabinetul medicului. Uneori, in timpul unui examen rectovaginal (efectuat cu un deget in vagin si cu unul in rect), medicul poate simti nodulii (implanturile endometriale) in spatele uterului si de-a lungul ligamentelor atasate peretelui pelvin. Alteori, nu este simtita prezenta nodulilor, dar examenul in sine provoaca durere sau disconfort neobisnuite.
Din nefericire, nici simptomele, nici examenele fizice nu sunt o baza sigura pentru diagnosticarea endometriozei. Investigatiile bazate pe imagini, ca ecografia, pot fi utile pentru eliminarea posibilitatii altor boli pelvine si pot sugera prezenta endometriozei in zona vaginala sau a vezicii urinare, insa nu stbilesc un diagnostic sigur al endometriozei. Pentru un diagnostic precis, sunt necesare o examinare vizuala directa in interiorul pelvisului si al abdomenului, precum si o biopsie a tesutului din care sunt formate implanturile.
In consecinta, singura modalitate sigura de diagnosticare a endometriozei este in momentul interventiei chirurgicale, prin deschiderea abdomenului sau printr-o interventie laparoscopica.
Laparoscopia este cea mai frecventa procedura chirurgicala folosita pentru diagnosticarea endometriozei. Laparoscopia este o interventie chirugicala minora efectuata sub anestezie generala, in unele cazuri sub anestezie locala. Este efectuata ca procedura de obicei cu pacientul in ambulator (pacientul poate pleca acasa in aceeasi zi in care se face interventia). Laparoscopia se face mai intai umfland abdomenul cu dioxid de carbon prin intermediul unei mici incizii in ombilic. Un instrument lung si subtire avand in varf o camera (laparoscopul) este apoi introdus in cavitatea abdominala umflata pentru a inspecta abdomenul si pelvisul. Apoi implanturile endometriale pot fi vazute direct.
In timpul laparoscopiei, se pot preleva mostre de tesut pentru biopsie in vederea diagnosticului (sunt indepartate mici mostre de tesut pentru examinarea la microscop). Uneori biopsiile prelevate in timpul laparoscopiei indica prezenta endometriozei, desi in timpul laparoscopiei nu au fost vazute implanturi endometriale.
Ecografiile pelvine si laparoscopia sunt importante si pentru excluderea malignitatilor (cum ar fi cancerul ovarian) care pot cauza simptome asemanatoare celor ale endometriozei.
Dr. Silviu Istoc, Obstetrica – Ginecologie
Dr. Silviu Istoc este medic specialist Ob-Gyn in cadrul Departamentului de chirurgie ginecologica minim-invaziva din Spitalul Medicover. A realizat operatii laparoscopice incepand cu anul 2008, obtinandu-si atestatul de competenta in laparoscopie ginecologica in anul 2011. Pentru mai multe informatii despre interventiile pentru endometrioza va puteti face o programare la nr. 021 – 9896