De retinut:
- Chisturile ovariene benigne se opereaza aproape exclusiv laparoscopic!
- Chisturile ovariene functionale in general dispar fara a fi operate.
- Chisturile benigne nefunctionale distrug lent tesutul ovarian.
- Cancerul ovarian ia de multe ori forma unui chist descoperit ecografic.
Chistul ovarian este o formatiune asemanatoare unei pungi cu continut lichid, situata in interiorul sau pe suprafata ovarelor (acestea sunt organe pereche, avand dimensiunea si forma unei migdale, localizate de fiecare parte a uterului); chisturile ovariene functionale apar datorita ovulatiei. Majoritatea chisturilor sunt benigne . Unele dintre ele pot cauza probleme precum eclatarea (ruptura) , torsiunea, sangerari si dureri pelvine . In unele cazuri, este necesara interventia chirurgicala pentru indepartarea lor.
Chisturi functionale
Chist functional folicular
Dupa fiecare menstruatie, pe unul dintre ovare incepe sa se formeze un folicul, adica o cavitate plina cu lichid, care se dezvolta timp de cateva zile pana la dimensiunea de aprox. 2-3 cm, urmand ca la ovulatie sa se sparga si sa elibereze un ovul. Dupa eliberarea ovulului, aceasta cavitate se transforma in “corp galben”, o formatiune care dispare dupa aproximativ 2 saptamani, dupa care apare menstruatia iar procesul este reluat ( la acelasi sau la celalalt ovar).
Arhiva personala
Daca acest folicul dintr-un motiv sau altul nu se sparge pentru a elibera ovulul, el va continua sa creasca pana la aproximativ 7 cm, astfel dand nastere unui chist folicular functional. Aceste chisturi de obicei nu necesita interventie chirurgicala, deoarece aproape intotdeauna dispar de la sine. Pacienta poate astepta o luna sau doua pentru a vedea daca s-a eliminat. De cele mai multe ori se prefera punerea ovarului in repaus prin administrarea de pilule contraceptive timp de 3 luni, pentru a creste sansele ca acest chist sa dispara de la sine. Totusi, daca chistul se mareste considerabil ( 10 cm), daca nu dispare dupa 3 luni sau daca se complica ( torsiune), atunci va trebui operat.
Chist hemoragic
Un alt fel de chist ovarian functional este chistul hemoragic. Acesta ia nastere tot din foliculul dezvoltat in prima parte a ciclului menstrual, insa cavitatea nu este plina cu lichid, ci cu sange si cheaguri sangvine. In urma unui viciu de ovulatie cavitatea foliculului se umple cu sange, astfel apare chistul hemoragic. Acesta are de cele mai multe ori dimensiuni de pana la 6 cm, avand un aspect ecografic diferit fata de chistul folicular. Acest tip de chist se manifesta de multe ori prin aparitia unei dureri perisitente la nivel pelvin, care va persista pana la disparitia lui. Chistul hemoragic face ca menstruatia sa intarzie, insa nu cu mult (2-3 saptamani). Dupa resorbtia lui apare menstruatia, iar durerile dispar la randul lor. Complicatia majora a chistului hemoragic este ruptura, care poate duce la hemoragie interna. De aceea in cazul unui chist hemoragic se contraindica activitatea sexuala si efortul fizic intens. Interventia chirurgicala nu are loc decat in cazul torsiunii sau rupturii acestui tip de chist.
Una dintre cele mai periculoase complicatii ale chistului functional este torsiunea. Cu cat chistul este mai voluminos, cu atat mai mare riscul de torsiune. Prin torsiune chistul nu mai primeste sange, astfel incepe sa se necrozeze, punand in pericol chiar viata pacientei. Torsiunea este intotdeauna insotita de durere atroce. Cu cat se intervine mai rapid chirurgical, cu atat mai mari sansele de a salva ovarul si trompa uterina.
Chisturi nefunctionale benigne
Teratom – arhiva personala
Desi cele mai multe chisturi ovariene sunt functionale, nu de putine ori pot fi descoperite la nivelul ovarului formatiuni chistice complexe, ce nu au legatura cu functia ovarului. Desi sunt benigne, aceste chisturi ar trebui sa fie operate, deoarece pot creste pana la dimensiuni ce pot pune in pericol ovarul si organele din jur. Destul de frecvent este intalnit chistul dermoid sau teratomul ovarian. Acesta este o formatiune chistica plina cu tesut care in mod normal nu ar avea ce sa caute in ovar, si anume: piele, glande sudoripare, par, os, dinti, unghii, etc. Acest tip de chist isi are originea in celule de origine embrionara care au ramas dintr-un motiv sau altul din viata embrionara in tesutul ovarian.
Teratom neglijat
Pentru a intelege mai bine chistul dermoid trebuie explicata pe scurt formarea diferitelor tesuturi si organe din viata embrionara. In stadiile ultraincipiente, embrionul este format din cateva celule stem pluripotente, adica celule ce se vor divide si vor forma alte celule, insa diferite intre ele. Aceste celule de generatia a doua se vor divide la randul lor formand tesuturi diferite – piele, glande sudoripare, cartilaj, etc. Toate formatiunile care se gasesc in chistul dermoid si au fost enumerate mai sus au o origine comuna, anume o celula stem pluripotenta. Din motive incomplet elucidate, unele celule stem pluripotente nu incep procesul de diviziune si diferentiere in viata embrionara si raman in stare latenta in tesutul ovarian, urmand ca mai tarziu in timpul vietii sa inceapa sa se divida, formand o cavitate ce contine par, dinti, piele, cartilaj etc. Daca ar fi lasate la nesfarsit aceste cavitati ar creste necontrolat, distrugand incet tesutul ovarian din vecinatate.
Operatia chistului ovarian dermoid se face de regula laparoscopic, depinde insa si de dimensiunile la care acesta a ajuns. In principiu se scoate doar chistul, tesutul ovarian restant fiind salvat. Daca chistul creste peste anumite dimensiuni, atunci operatia se va face deschis, clasic, prin scoaterea ovarului in intregime ( nemaiexistand tesut ovarian viabil ).
Un alt tip de chist ovarian benign nefunctional este chistul endometriozic. Acesta se formeaza in urma implantarii tesutului endometriozic in ovar (mai multe informatii in articolul despre endometrioza). Luna de luna acest implant este stimulat, celulele se inmultesc iar la menstruatie se distrug, transformandu-se in sange menstrual. Cateva celule raman totusi active, iar ciclul se repeta. Usor-usor ia nastere o cavitate plina de sange menstrual, care creste luna de luna, adica chistul endometriozic.
Endometriom
Endometrioza nu este o leziune maligna, insa este foarte agresiva cu organele din jur, mai ales cu ovarul. Un chist endometriozic neglijat pune mari probleme de fertilitate, deoarece tesutul ovarian este incet dar sigur suprimat. Ovarul devine un strat de celule care acopera chistul, fiind usor usor distrus prin presiunea la care este supus (fenomenul este vizibil in imaginea alaturata). Obiectivul primar in operatia pentru chist endometriozic este inlaturarea chistului cu pastrarea pe cat posibil a cat mai mult tesut ovarian. De cele mai multe ori interventia are loc pe cale laparoscopica, fiind descoperite in acelasi timp multiple alte implanturi endometriozice la nivelul altor organe pelvine.
Pe langa aceste tipuri de chisturi exista multe alte formatiuni ovariene benigne, insa mult mai rare ( chist paraovarian, fibrom ovarian, tecom, etc.).
Cancerul ovarian
Din pacate in discutia despre chisturile ovariene va trebui intotdeauna sa includem si cancerul ovarian. De cele mai multe ori, cancerul ovarian nu este un cancer solid, si este descoperit sub forma unei formatiuni chistice. Uneori aspectul ecografic al acestei formatiuni este clar malign, insa uneori poate mima un banal chist ovarian. Tocmai acest caracter polimorf al cancerului ovarian pune cele mai mari probleme de diagnostic.
Diagnostic dificil
De fiecare data cand se descopera un chist ovarian trebuie avuta in vedere posibilitatea, oricat ar fi de redusa, ca acesta sa fie un cancer. De cele mai multe ori aspectul ecografic orienteaza diagnosticul, insa uneori nu este de ajuns. De aceea, daca exista vreun element ecografic de suspiciune, chistul trebuie operat imediat. Doar examenul anatomopatologic efectuat dupa interventie poate stabili 100% natura chistului (malign/benign).
